Asemanatoare boabelor de mazare, dar avand o forma ovala, fasolea mung are invelisul verde intens si miezul galbui. Este mult mai dulce, fierbe mai usor si este mai saraca in oligozaharide, substante complexe responsabile de aparitia simptomelor de flatulenta la celelalte soiuri de fasole. Aceste diferente provin din faptul ca planta nu apartine speciei Phasoleus vulgaris, ci unei specii aparte, Phasoleus radiatus, cu presupusa origine in India, Pakistan si Bangladesh. Face parte din culturile traditionale din China, Thailanda, Filipine, Indonezia, Burma, India si Bangladesh. Dupa studiile efectuate cu privire la beneficiile pe care le aduce sanatatii, a inceput sa fie cultivata si in sudul SUA sau al Europei, pe soluri fertile, in zone de clima subtropicala. Indonezienii isi incep ziua consumand la micul dejun o fiertura de fasole mung ce are consistenta unui porridge, aroma boabelor fiind completata cu cea a ghimbirului si a nucii de cocos. Chinezii macina boabele si obtin o faina din care se fabrica taitei. Amidonul extras din fasolea mung este materie prima pentru jeleuri. In China se pune mare pret pe fasolea mung datorita consumului de muguri. Boabele mature, uscate germineaza cate 4 ore pe zi la lumina si restul in intuneric, pana cand cresc muguri lungi de 5 cm, plini de vitamine, minerale si enzime, usor de digerat in stare cruda sau usor opariti. Boabele incoltite se adauga in supe asezonate cu busuioc sau rozmarin, iar mugurii se consuma sub forma de salate, chiar si de catre copii. Bucataria filipineza face adesea combinatii de fasole mung cu usturoi, ceapa, carne si foi de dafin. Paradoxal, populatia din Hong Kong consuma inghetata si alte deserturi preparate din pasta de fasole mung, decorticata si fiarta. Indienii intrebuinteaza boabele decorticate impreuna cu boabe de mustar, linte, ghimbir si turmeric. Boabele inmuiate in apa calda, timp de 6-12 ore, sunt pasate pana se obtine o pasta care se asezoneaza cu ghimbir, se sareaza si se frige sub forma unor clatite ideale pentru micul dejun. Asa cum noi apreciem floricelele de porumb ca gustare intre mese, indienii consuma Dal moth: boabe de fasole mung rehidratate, scurse si prajite in baie de ulei, pentru 60-90 de secunde; continutul in grasimi al boabelor ajunge la circa 20%. in bucataria ayurvedica, fasolea mung este considerata un aliment aducator de echilibru. si medicina traditionala chineza foloseste pasta de fasole mung in aplicatii contra acneei, iar hipertensivii sunt sfatuiti sa doarma cu capul asezat pe perne din coji de boabe mung. Cercetatorii din SUA au concluzionat, in urma unui studiu efectuat pe 10000 de subiecti, ca 4 portii de fasole mung consumate saptamanal duc la scaderea incidentei bolilor cardiovasculare cu 22%.